Adolescenţii se dau în vânt după hainele de firmă

Adolescenţii se dau în vânt după hainele de firmă



Adolescenţii se dau în vânt după hainele de firma
Părinţii – principalii finanţato
„Haina îl face pe om“ este arhicunoscuta formulă prin care cunoaşterea umană a ajuns să verbalizeze importanţa pe care o dăm veşmintelor acoperitoare. Nu se ştie dacă în preistorie, acum zeci de milioane de ani, strămoşii noştri gândeau la fel şi-l considerau mai „om” pe cel îmbrăcat în piei mai sofisticate, dar se ştie bine că, din antichitate încoace, îmbrăcămintea a fost şi este o formă de manifestare exterioară a unui mod de viaţă şi a unui fel de a fi.
Pentru unii, grija pentru haine devine pasiune, pentru alţii, a pune pe ei, una peste alta, tot felul de ţoale, înseamnă doar a-şi acoperi goliciunea, a se apă­ra de frig sau de căldură, a fi, în ultimă instanţă, decent. Nu
istoria vestimentaţiei ne interesează acum – pe aceasta, cu siguranţă, o parcurg stiliştii şi creatorii de modă –, ci felul în care, în România lui 2008, se îmbracă tinerii.
Cătălin Botezatu, bine-cunoscutul creator de modă, spune că, „pentru tinerii de azi, hainele înseamnă imagine. Ei vor să arate, prin ceea ce poartă, că au bani, că sunt la modă”. Sigur, moda e apanajul creatorilor, stiliştilor, oamenilor ce ne fac să ne schimbăm garderoba anual, aşa că opinia specialistului e literă de lege. Tot Botezatu crede că „majoritatea tinerilor îmbracă gratuit haine branduite ca să demonstreze astfel că părinţii lor au posibilităţi materiale”.
Moda schimbă modul de gândire al tinerilor, fiindcă, atunci când sunt îmbrăcaţi după ultimul trend, tinerii (n.m. – şi nu numai) capătă un plus de siguranţă.
„Tinerii au mai mult tupeu dacă poartă haine de firmă”. Probabil fiindcă sunt atât de uşor de câştigat de partea unei stări de spirit, ce caracterizează stilul vestimentar, tinerii sunt principalul public-ţintă al creatorilor de modă.
Cu toate acestea, chiar la tineri există mari diferenţe, între cei cu bani şi cei mai puţin băftoşi la pungă. Cu toţii însă au adoptat ţinuta lejeră, blugii au devenit piesa de rezistenţă a oricărei ţinute, fie de zi, fie de seară, iar modul în care se îmbracă – atunci când nu-i menit să demonstreze apartenenţa la un anumit grup sau la o anumită filosofie de viaţă – vor să transmită mesajul că important pentru ei este să se simtă bine şi în largul lor.
Ce poartă şi cum se raportează la modă tinerii României, încercăm să desluşim, noi, astăzi, în paginile suplimentului.
Francezii – cochet, americanii – lejer, italienii – stilaţi
Din filme, videoclipuri sau după ce au studiat ei înşişi în alte ţări, stu­denţii români urmăresc îndeaproape ten­dinţele colegilor lor străini şi deseori le adoptă stilul. Deşi, de cele mai multe ori, stilul este adaptat de fiecare în funcţie de personalitate, genul de muzică ascultat sau culorile preferate, se pot remarca anumite stiluri ale studenţilor străini, în funcţie de ţara în care sunt.
„Francezii, în general, se îmbracă foarte modest, cu haine cât mai comode, dar nu rebel. Cu excepţia liceenilor, bineînţeles! Poartă, în general, blugi de toate felurile şi pulovere. Fetele se îmbracă foarte divers: cu blugi, pantaloni din stofă sau fuste – în general cambrate pe talie şi în pliuri spre genunchi. Plus o multitudine de bijoux-uri. Eşarfele şi fularele, de toate culorile, sunt un fel de uniformă. Fetele poartă eşarfe şi am văzut şi mulţi băieţi cu fulare”, povesteşte Adina.
Studentele noastre – mai atente la ce poartă decât cele din străinătate
Tânăra studiază în Franţa, aproape de Paris care, de câţiva ani şi spune că nu a remarcat eleganţă în campus: „Nicio­dată pantofi cu toc sau costume – sacou şi fustă sau pantaloni. Acest stil francez este preluat şi de studenţii străini. Dacă, la început de an, este mult colorit şi fiecare vine cu stilul său, în timp străinii ajung să fie mai eleganţi şi mai şic decât francezii. De exemplu, la început era o discrepanţă de stil, mai ales între ţările europene, cele asiatice şi America de Sud. La ţările asiatice predomină, la început, cămăşuţele viu colo­rate, gen kimono şi mai rar blugii. Acum, poartă şi blugi. Cei din America de Sud sunt îmbrăcaţi mai vesel, spre deosebire de francezi, care adoptă culori mai terne: gri, maro, negru. Acum, mai toate îşi pun câte un sacou cambrat pe talie, pantaloni trei sferturi şi o bluziţă mai şic. Şi nelipsita eşarfă”, comentează Adina. Oricum, adevărata mo­dă se vede numai pe Champs Ely­see, crede tânăra, în timp ce studenţii, în general, aleg haine lejere, comode. „Când e vorba de reduceri, însă, îşi iau şi câte o zi liberă, pentru shopping. Sunt adevărate solduri aici, la haine de firmă: Mango, H&M, Etam, Zara, Brice, Go Sport... Chiar şi aşa însă, parcă studenţii români sunt mai interesaţi de modă decât cei de aici”, concluzionează Adina.
Fetele din Italia sunt mai stilateCristi, care a avut burse în Italia şi Ungaria, e de părere că tinerii italieni sunt mult mai conştienţi de modă decât germanii, de exemplu. „Când eram în Italia, erau foarte la modă pantalonii largi, care cădeau după tine, iar pe fund scria RICH. Oricum, fetele din Italia sunt mai aranjate, mai stilate, chiar dacă nimeni nu ar veni la examen în costum”, spune Cristi. n Ungaria, la Central Euro­pean University, mediul este foarte eclectic. Chiar şi aşa, a remarcat Cristi, americanii făceau notă discordantă: „Ei n-au nici o treabă cu modul în care se îmbracă. Veneau la cursuri şi în şlapi şi pantaloni scurţi.” 
Hanoracele cu numele universităţii – la modă în SUA
Adina locuieşte de mai bine de 10 în SUA. A învăţat, pe rând, la licee din New York şi Florida, iar colegiul l-a urmat în Atlanta. „La facultăţi, e o modă, între studenţi, să fie îmbrăcaţi cât mai comod. Se poartă mereu hanoracele cu glugă, fără fermoare, care au numele facultăţii. Şi la Yale, şi la Harvard e la fel. Plus nelipsiţii blugi. Important e să fii îmbrăcat cât mai lejer. Uneori, la liceu, erau persoane care veneau şi în pantalonii de la pijama, flauşaţi. Sunt la modă şi cizmele uggs – cele cu blană, fără toc, în care bagi pantalonii. La discotecă e altceva. În Florida, mereu se merge la discotecă în rochiţe scurte şi pantofi cu toc. În Atlanta se mai poartă şi blugi şi tricouri”, povesteşte Adina. Rareori a văzut în campus fete machiate şi, în general, colegii lor se uită la ele ca şi cum ar veni de pe altă planetă. La balurile frăţiilor se merge elegant – băieţii în costum, iar fetele în rochii. „Sunt, fireşte, şi cei de bani gata, care au numai haine de firmă şi vin cu ochelari Chanel sau nu mai ştiu eu ce alte haine. În anul I, era o modă să ai iPod, dacă mergeai cu căştile atârnând la urechi, erai cool.”
Oricum, faţă de studenţii din România, cei din străinătate sunt mult mai puţin interesaţi de modă: „Aici fetele sunt prea aranjate, prea machiate. Se îmbracă la şcoală cam cum ne îmbrăcăm noi la club”, con­cluzionează fata.